Pacatul generalizarii


Pacatul generalizarii sta lipit de noi ca un parazit. Nici nu ne dam seama ca e periculos si, de fapt, nici nu prea ne dam seama ca e pacat, mai ales cand generalizarile – ca si anonimatul, de altfel – iti ofera o libertate nemasurata de miscare. Poti sa spui – la modul general – cam tot ce vrei, fara sa fii nevoit sa aduci argumente sau sa dai exemple concrete. Vorbirea pe subiect, in concret – cu punct si virgula –  pretinde nu doar un efort intelectual, dar si o expunere personala destul de riscanta. Atunci cand renunti la generalizari, tu, de fapt, iti asumi tot ceea ce spui. Generalizarea te scuteste de riscul asumarii ideilor expuse si de consecintele acestor expuneri. Astazi, nu-i asa, daca iti expui ferm niste idei pe care ti le asumi, vrei nu vrei cineva iti va cere socoteala cu privire la ele. Generalizarile ne permit sa nu fim chiar asa de sinceri, sa ne ascundem nitel, sa ne miscam liberi in zonele gri ale adevarului (adevar cu “a” mic) si sa ne spalam pe maini, mai ales cand suntem “incoltiti”.

Generalizam – cu voie sau fara voie, decideti voi – in viata de familie, de exemplu. Cand spunem “tot timpul faci asa”, desi stim ca nu tot timpul face asa, noi de fapt folosim generalizarea ca pe o arma. Uneori e o arma dureroasa. Unii spun: “Tot timpul ma ignori”, altii: “tot timpul ma repezi”, cativa: “tot timpul esti pe Instagram” si asa mai departe. De ce nu putem vorbi concret si in Adevar? “Uneori ma ignori”, “cateodata nu esti atent cu mine”, “faci prea rar cutare lucru”. Cred ca ajuta sa ne disciplinam si sa vorbim in spiritul Adevarului. E spre folosul nostru, chiar daca nu ne vom mai simti bine, ca in cazul in care generalizam si trantim vorbe in stanga si in dreapta.

Generalizam, apoi, cand abordam chestiuni din viata de zi cu zi. De la politica si pana la meciurile de fotbal. Iata una foarte des intalnita: “Tot PSD-ul este corupt.” Serios? Ai facut tu o investigatie a tuturor membrilor PSD si ai constatat ca toti sunt corupti? De ce e greu sa spunem “Unii din PSD sunt corupti”, sau “Cativa (eventual “multi”, dar in niciun caz “toti”) USR-isti sustin comunitatile LGBT”? Pentru ca, renuntand la generalizare, ne pierdem argumentul de tip sulita si nu il mai putem strapunge pe celalalt in plex. Discutiile pe subiect, in concret, deschid calea spre dialog, iar dialogul este o chestiune care ne costa, care ne consuma, dar care – nu-i asa? – ne imbogateste nespus de mult.  De ce sa spunem: “toti tiganii sunt smecheri”, cand stim bine ca nu este asa? Sunt destui tigani seriosi, mai ales dintre cei care s-au pocait. De ce sa spunem: “toti politistii iau spaga si nu respecta Legea”? Sau “toti medicii au buzunarele largi la haine si iau mita”? De ce ne este atat de greu (unora dintre noi, evident) sa recunoastem ca sunt destui politisti si medici seriosi, care merita respectul tuturor?

Generalizarile astea se vad mai ales in campaniile electorale, cand oponentul actualului primar, sa spunem, izbucneste intr-o avalansa verbala de neoprit: “In 4 ani nu ai facut NIMIC pentru comuna noastra. Sa iti fie rusine!” Chiar nimic? Oare nu i se poate spune cu decenta: “puteati sa faceti mai multe pentru comuna noastra. Cum va simtiti stiind ca i-ati dezamagit pe oameni? Apreciez ca ati tras apa pe 3 strazi, dar era posibil sa trageti apa pe 10 strazi. Iata cum.” Uneori, oamenii au impresia ca daca sunt de acord in unele puncte cu oponentii lor, lucrul acesta ii descalifica. Nicidecum! Niciun om nu e atat de rau pe cat de imaginam noi. Iar binele poate fi infaptuit chiar si de cei mai antipatici semeni de-ai nostri.

Generalizam, bag seama, mai ales in viata bisericeasca. Unele discursuri acide, de o vehementa pe care nu o vedem la Hristos, bazate pe generalizari aberante nu au ce cauta la amvoanele noastre. Si, totusi, sunt prezente in multe biserici. Ati observat cum am evitat generalizarea? Nu de mult, cineva care a fost exclus din cultul din care facea parte si si-a deschis propria grupare religioasa, spunea cu foc: “am cercetat toate bisericile din oras si din zona noastra. Am ajuns la concluzia ca toate bisericile sunt moarte.” (citat aproximativ). Toate sunt moarte? Vai, frate, cum putem face astfel de afirmatii? Altii (din aceeasi catogorie cu fratele de mai sus) se trezesc sa spuna ca: “toti crestinii sunt lumesti”, dar el (sau ei) se auto-exclud, pentru ca daca toti sunt lumesti insemna ca si ei sunt lumesti.

Ii avem apoi pe unii dintre cesationistii care striga in gura mare ca: “toti prorocii actuali sunt niste impostori”, sau “nu am vazut nici un vindecator autentic.” Ca si cum ei ar fi investigat fenomenul in concret si, dupa ce au cercetat zecile de mii de comunitati din Asia, din Africa, din America de Sud si din alte zone, au ajuns la concluzia ca “astazi nu mai sunt apostoli, profeti si nici oameni cu daruri de vindecare.” De ce nu putem vorbi pe subiect si sa spunem: “unii (cativa) sunt impostori”? Sau mai exact: “din ceea ce am vazut eu in zona mea, nu cred ca…” Insa sa presupui ca ce se intampla in satul sau in orasul tau are relevanta generala pentru Biserica lui Hristos este de prost gust. De ce sa nu recunoastem ca nu detinem monopolul asupra Adevarului si Duhul se poate manifesta liber si astazi printre noi, impartind daruri oamenilor dupa buna Lui placere? Poate ca nu o face in satul tau, sau in orasul tau, dar asta nu inseamna ca nu o face in alte parti ale lumii.

Am vazut la mine slabiciunea aceasta a generalizarii, mai ales cand incerc sa am predici motivatoare si sa taxez anumite comportamente. E foarte simplu sa generalizezi si sa ii incluzi pe toti in aceeasi oala a criticii, cand stii bine ca nu toti cei din biserica sunt vizati de critica ta. Ma gandesc ca ceilalti membri ai bisericii nu se simt chiar atat de confortabil cand ne aud (pe unii dintre noi, caci altii nu fac ca mine, bineinteles) debitand generalitati care nu prea li se potrivesc. Am invatat sa evit cat pot de mult generalizarile si sa incerc sa fiu cat mai pe subiect, din respect pentru cei din biserica, dar mai ales din respect pentru Adevar. Sunt multi oameni cumsecade – care isi vad de viata lor – printre noi si avem destule caractere frumoase care au forta de a ne scoate din labirintul generalizarilor.

In incheiere, o scurta marturisire:

  • Am pacatuit, parinte.
  • Ce-ai mai facut, fiule?
  • Am comis pacatul generalizarii.
  • Vai, fiule, toti comitem pacatul asta.
  • Toti, parinte? Si dumneavoastra generalizati? Nu ma asteptam. 😊

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.