Prin 2009 am avut o puternică experienţă social-religioasă, pe unul dintre stadioanele oraşului natal. Stadionul, vrem nu vrem, crează experienţe specifice naturii lui. Ca să mă explic, mă refer la un fel de euforie adolescentină, însoţită de o credinţă pasională, plină de himere, dar şi de o evlavie mândră. Ne-am convins atunci că „şi noi …

Continuă să citești Tatăl nostru care eşti pe stadion!