Biserica si cei 7 pitici


Cum de m-am gandit la povestea asta, nici eu nu stiu. Macar de ar fi fost povestea mea favorita, dar nu e. Marturisesc ca prefer Punguta cu doi bani sau Harap Alb, dar nu Alba ca Zapada. Si, cu toate astea, lucrand intr-o zi si gandindu-ma la multe (imaginatia are capacitatea de a zburda libera …

Continuă să citești Biserica si cei 7 pitici

Tine mortul la racoare, pana iesi din izolare!


Desi sunt plecat din Romania de vreo sapte ani, nu m-am desprins – inca! – de tara mea. Nu mai sunt la curent cu tot ce misca in tara, cu cine pe cine uraste, cu cine de cine divorteaza, cu minciunile si aburelile insirate la nesfarsit de mass-media romaneasca. Imi asigur, totusi, o masura minima …

Continuă să citești Tine mortul la racoare, pana iesi din izolare!

Vindecare prin dialog – câteva observații despre igiena discuțiilor publice


Nici un om cu care interacționăm nu se prezintă în fața noastră în forma sa finală. De altfel nici noi – în momentul acesta – nu ne găsim în varianta noastră ultimă. Slavă Domnului! Știm ce am fost ieri, știm ce suntem azi, dar nu putem ști ce vom fi mâine. Este deajuns o modificare cât …

Continuă să citești Vindecare prin dialog – câteva observații despre igiena discuțiilor publice

Despre sfântul nostru dispreț și despre dulcea noastră bășcălie


In prima parte a cartii “Calea inimii” – carte aparuta la editura Humanitas –  Alexandru Mironescu isi incruciseaza spadele (folosesc metafora lui) cu celebrul Emil Cioran. Autorul analizeaza critic mai multe pasaje din cartea Lacrimi si Sfinti, dar o face intr-un mod atat de interesant incat nu pot sa nu ma minunez. Desi este transant, …

Continuă să citești Despre sfântul nostru dispreț și despre dulcea noastră bășcălie

La vanatoare de vinovati


Tragedia care a avut loc in Eden a declansat niste mutatii oribile in natura umana. Nu doar la nivel fizic, ci mai ales la nivel psihic si spiritual. Cumva, frumusetea naturii lui Dumnezeu – inscrisa in fiinta umana – a fost denaturata si alterata. In urma caderii, omul avea sa apuce pe o noua cale, …

Continuă să citești La vanatoare de vinovati

CUM sa biruiesc frica?


Hristos a biruit moartea, “cu moartea pe moarte calcand”. Adica si-a luat dusmanul in brate, l-a absorbit in Sine Insusi si s-a lasat cuprins de intunericul mortii, ca din acea imbratisare (aparent de nedesfacut) sa se ridice, omorand Moartea. Hristosul inviat este garantia ca “nebunia” lui Dumnezeu este mai inteleapta decat orice intelepciune umana. Hristos …

Continuă să citești CUM sa biruiesc frica?

Mlastina fricii


Cu totii ne temem. Frica este inscrisa in ADN-ul nostru si lucreaza in noi, de cand deschidem ochii in lumea asta si pana ii vom inchide. Cu toate astea, nu toti avem aceleasi frici si nu ne temem cu totii la fel. Sunt frici pe care am reusit sa le biruim, dar sunt si frici …

Continuă să citești Mlastina fricii

Prin labirintul credintei


Intr-o zi de vara tarzie, in plina noapte, am fost “fortat” de imprejurari sa fac un drum prin padure. Cred ca aveam vreo 14 ani. Ceea ce mi se paruse o treaba foarte simpla, s-a dovedit a fi o experienta foarte complicata. Cei 800 – 900 de metri petrecuti pe cararea intunecata m-au marcat serios. …

Continuă să citești Prin labirintul credintei

De la “trebuie să” la “CUM să”.


O mare parte a mesajului evanghelic actual este moralizator. Predicatorii –  ca purtatori ai acestui mesaj –  sunt focalizati in mod excesiv pe “trebuie sa”, incat nu mai au timp sa discute si despre “CUM sa”. Unii chiar sunt convinsi ca aceasta e chemarea lor fundamentala: sa le spuna celorlalati ce trebuie sa faca. Multi …

Continuă să citești De la “trebuie să” la “CUM să”.