Jurnal de drumetie: Crans Montana – Trubelstoke (2.998 metri)


Am plecat dis de dimineata din Geneva, nerabdator sa explorez zona aceasta in care nu mai fusesem niciodata. Am plecat pe la 5h30 de acasa si am ajuns cu bine, inainte de 8h00, in parcarea din zona Aminona (1.750 m). Se lucra la drumul din zona asa ca am parcat putin mai jos de locul spre care ma trimitea GPS-ul. M-am echipat si am pornit la drum avand mari asteptari, iar asteptarile nu mi-au fost inselate absolut deloc.

Traseul incepe pe un drum forestier care duce spre cabana “La Tieche” si trece pe langa niste ferme de vitei. Viteii negri – un negru intens si lucios – pasteau relaxati, in sunetele clopotelor care zdraganeau de zor. De aici se vad cele doua varfurile impunatoare din apropiere: Mont Bonvin (2.994 m), in stanga si Trubelstocke (2.998 m), in dreapta. De fapt, oriunde te-ai uita, in jurul tau vezi varfuri montane impunatoare, cele mai multe acoperite de zapada. Zona e superba!

De la ferma de vitei, cararea continua pe o portiune cu iarba alpina, dar e recomandata putina atentie la marcajele care sunt destul de greu de observat. La coborare, eu am pierdut marcajele si am deviat putin de la traseu, dar am revenit cu bine pe carare.

In departare vad un grup de oi, iar mai in dreapta se aud clopotele de la alta ferma de vitei. Prin iarba proaspata, din care razbate – din cand in cand – cate un miros de oaie, inaintez usor, aducandu-mi aminte de copilarie. Cativa ani la rand mi-am petrecut vacanta la tara, la stana, printre oi si capre, in libertatea pe care natura ti-o ofera. Ce copilarie binecuvantata am avut! E interesant cum anumite mirosuri iti starnesc anumite amintiri, nu-i asa? Dupa vreo 2h20 ajung intr-o trecatoare (Col de la Rue – 2.587 m) unde cararea se bifurca.

Ma opresc in trecatoare  sa fac cateva poze si iau o scurta pauza. De aici peisajul se schimba radical, in sensul ca, cel putin in stanga traseului, totul pare de pe alta planeta. Acolo a fost un ghetar care s-a topit si au ramas in urma roci uscate . Nu departe se vede un ghetar destul de mare care se numeste “Plaine Morte”.

Dupa o scurta pauza, o iau in dreapta spre Trubelstocke. Cararea trece pe langa niste pereti imensi de stanca. Drumul e destul de dificil si trebuie sa fiu atent la fiecare pas, pentru ca pietrele par nesigure. Ultima portiune spre varf a fost destul de dificila, dar cu putina grija am ajuns cu bine, dupa vreo 3h00,  pe varful Trubelstock. Ma ridic pe varfuri ca sa inspir aer proaspat de la 3.000 de metri 😊

Zabovesc pe varf vreo 20 de minute pentru a savura momentul. In orice directie ma uit, peisajul e uluitor. Cuvintele par prea putine pentru a descrie frumusetea din jur. Si poate ca, uneori, e mai bine nici sa nu descrii ceea ce vezi, ci pur si simplu sa fii uimit, iar in acele momente, eu am fost de-a dreptul uimit.

Coborarea nu mi-a pus nicio problema – exceptand mica deviere de pe pajistea alpina – asa ca, pe la ora 16h00 am ajuns la masina. In total am parcurs 18.5 km si am ars vreo 3.000 de kcal. Sic!

Seara am campat in Crans-Montana, intr-un camping amenajat (Camping Moubra). Ca sa nu pierd vreme cu montatul cortului, mi-am intins hamacul intre doi brazi si m-am relaxat din plin, pregatindu-ma pentru urmatorul traseu. Am dormit binisor, dar cred ca daca as fi avut un hamac mai mare as fi dormit si mai bine. Pe lista de cumparaturi: hamac de doua persone. 😊

(va urma)

Un gând despre “Jurnal de drumetie: Crans Montana – Trubelstoke (2.998 metri)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.